IULIAN BOBOC: "Credeam ca viata de adult e usoara."
Poate ca nu toti copiii viseaza la o meserie. Unii viseaza la starea aceea de libertate in care timpul pare nesfarsit, jocurile nu se termina niciodata, iar grijile apartin altcuiva.
Astazi conduce un atelier de mobilier personalizat, dar o parte din el a ramas ancorata in copilarie. O cauta in jocurile pe care incearca sa i le arate fiului sau, in amintirile despre vremurile cand cea mai mare dorinta era sa mai stai putin afara si in convingerea ca demnitatea, perseverenta si bunatatea valoreaza mai mult decat orice succes.
Ce voiai sa devii cand erai copil?
Nu mai stiu. Sincer, nu mai stiu. Stiu ca existau jocuri legate de tot felul de meserii pe care le jucam, dar nu-mi aduc aminte sa-mi fi dorit sa devin ceva din jocurile pe care le jucam. Poate imi doream sa raman copil.
Ce esti astazi?
Sunt manager de atelier la o societate ce produce mobilier personalizat la comanda.
Â
Credeam cu tarie ca viata de adult e usoara.
A existat un moment sau o persoana care ti-a schimbat directia?
Au existat momente in care mi-am schimbat directia in viata. Eu mi-am schimbat-o. Nu este legat de alta persoana. Mi-am schimbat directia pentru ca faceam anumite lucruri gresite si trebuiau corectate. Si atunci a trebuit sa imi schimb directia in viata.
Ce credeai despre viata de adult cand erai copil si s-a dovedit a fi diferit?
Da, credeam, credeam cu tarie ca viata de adult e usoara. Asa mi se parea. Adultii (parintii) aveau voie sa faca orice. Noi trebuia sa facem ce ne spun ei. Si atunci credeam ca e mult mai usor. Dar s-a dovedit a nu fi chiar asa usor.
Care este una dintre cele mai importante lectii pe care le-ai invatat pana acum?
Una dintre cele mai importante lectii pe care viata m-a invatat este sa fii demn tot timpul, sa fii demn, sa faci ceea ce promiti si sa nu dai inapoi niciodata la greu. Sa te lupti pana reusesti. Continuu, continuu, continuu.
Ce parte din copilul de atunci s-a pastrat in viata ta de adult?
Partea care s-a pastrat in mine din viata de copil, sa zic partile, sunt jocurile pe care incerc sa i le arat si copilului meu. Ma zbat sa i le arat, de fapt, pentru ca acum ei se joaca cu altceva, pe altceva – device-uri, telefoane, laptopuri, PC-uri si alte lucruri. Si imi place foarte mult sa incerc sa-i arat lucrurile pe care le faceam eu la varsta lui si cred ca asta este legat si de urmatoarea intrebare.
Cred ca am pastrat caldura din suflet, felul cum ma port cu oamenii.
Exista ceva ce ai pierdut pe drum si ti-ar placea sa redescoperi?
Da. Copilaria acelor ani. Faptul ca eu ma joc cu copilul meu, fiul meu, anumite jocuri de care imi aduc aminte si pe care le jucam eu la varsta lui, cred ca este legat si de asta.
Ce vad oamenii la tine astazi, despre care tu crezi ca ar trebui sa afle si povestea din spate?
Nu stiu, mie nu-mi place sa imi afle cineva povestea. Incerc tot timpul sa rezolv singur tot, sa ma zbat si nu-mi place sa imi spun ofurile, problemele. Imi place sa vorbesc despre alte lucruri cu oricine, despre lucrurile de la munca, despre alte lucruri, dar nu despre probleme.
Daca ai putea pastra o singura calitate a copilului care ai fost, care ar fi aceea?
Cred ca am pastrat caldura din suflet, felul cum ma port cu oamenii. De multe ori sunt naiv. Am incredere si apoi imi dau seama ca lucrurile nu sunt asa cum mi se spun. Sa zic ca sunt putin credul. Putin prea credul. Si cam asa sunt copiii: foarte creduli.
Ce ti-ai fi dorit sa auzi mai des cand erai copil?Â
Poti sa stai afara cat vrei. Vino in casa cand vrei tu. Astea sunt lucrurile pe care as fi vrut sa le aud mai des, cel putin de la parintii mei. Altceva nu stiu. Inainte, parintii nu prea se purtau asa cu dragoste, cu iubire, cum ne purtam noi cu copiii nostri. Adica nu prea ziceau ca te iubesc, asta tu stiai, simteai lucrul asta, iti aratau, dar nu spuneau in cuvinte. Sau daca iti spuneau, iti spuneau foarte, foarte rar. Si poate lucrul asta as fi vrut sa-l aud.
Ce i-ai spune copilului din fotografie?
Bravo, bravo, bravo! Iti multumesc, iti multumesc si sunt mandru de tine, bro.
Spune-mi povestea TA!
1) Ce voiai sa devii cand erai copil?
2) Ce faci astazi?
3) Ce i-ai spune copilului din fotografie?
Nu uita sa trimiti si o fotografie din copilarie, una din prezent si, optional, un scurt video (max. 40 secunde) in care raspunzi la aceleasi intrebari.
