IULIAN NITULESCU: "Visam sa devin pilot de avioane de vanatoare"
Cand era copil, visa sa piloteze avioane de vanatoare. Il fascinau viteza, precizia si libertatea pe care si-o imagina dincolo de nori. In acelasi timp, isi lasa loc si pentru latura creativa, convins ca va picta si va gati, atras de bucuria de a crea ceva cu propriile maini. Chiar daca viata nu l-a dus in cabina unui avion, curiozitatea, energia si dorinta de a construi au ramas constante in parcursul sau.
Astazi este antreprenor si tata a doi copii, iar perspectiva sa asupra succesului s-a schimbat odata cu responsabilitatile. Dincolo de business, cifre si decizii, povestea lui este despre alegeri, despre lectiile invatate din experienta si despre cautarea permanenta a echilibrului intre ceea ce construieste profesional si ceea ce conteaza cel mai mult acasa.
Â
Imi imaginam ca in timpul liber voi picta si voi gati
Ce voiai sa devii cand erai copil?
Visam sa devin pilot de avioane de vanatoare. Eram fascinat de viteza incredibila cu care zburau si, mai ales, de manevrele spectaculoase pe care le executau pilotii. In acelasi timp, imi imaginam ca in timpul liber voi picta si voi gati, pentru ca imi placeau si latura creativa, si ideea de a crea ceva cu mainile mele.
Ce esti astazi?
Astazi sunt antreprenor si tata foarte implicat pentru cei doi copii ai mei, de 12 si 16 ani, chiar daca uneori am sentimentul ca as putea face mai mult sau mai bine pentru ei.
A existat un moment sau o persoana care ti-a schimbat directia?
Nu cred ca a existat o persoana sau un moment anume care sa-mi schimbe directia. Totusi, aparitia copiilor mi-a schimbat profund felul in care privesc timpul, succesul si stabilitatea. Profesional, simt ca am invatat cel mai mult din experientele traite direct, mai degraba decat din exemplele unor mentori clasici.
Credeam ca adultii stiu totul. Ca exista un moment in care totul se asaza si devine clar.
Ce credeai despre viata de adult cand erai copil si s-a dovedit a fi diferit?
Credeam ca adultii stiu totul. Ca exista un moment in care totul se asaza si devine clar. Nu exista momentul ala. Am inteles ca certitudinea pe care o vedeam la oamenii mari era de fapt curaj asumat, nu claritate. Si ca succesul nu cumpara linistea, ci o complica.
Care este una dintre cele mai importante lectii pe care le-ai invatat pana acum?
Una dintre cele mai importante lectii pe care le-am invatat si pe care le spun si copiilor mei este ca viata nu este definita de o singura decizie, ci de suma tuturor alegerilor pe care le facem in timp. Fiecare alegere ne construieste directia, iar greselile nu sunt un esec in sine, ci o parte fireasca a procesului de invatare. Am inteles ca este important sa ai curajul sa gresesti, dar si luciditatea de a corecta rapid directia atunci cand realizezi ca nu esti pe drumul potrivit.
Ce parte din copilul de atunci s-a pastrat in viata ta de adult?Â
Au ramas in mine entuziasmul si bucuria simpla cu care ma uitam la desene animate. Si astazi, de fiecare data cand dau la TV peste desene animate, ma uit cu aceeasi placere ca atunci cand eram copil. Mai ales la Tom & Jerry 🙂
Exista ceva ce ai pierdut pe drum si ti-ar placea sa redescoperi?
Probabil linistea mentala si capacitatea de a ma bucura de prezent fara sa simt permanent presiunea urmatorului obiectiv, urmatoarei probleme sau urmatorului pas.
Ce vad oamenii la tine astazi, despre care tu crezi ca ar trebui sa afle si povestea din spate?
Din exterior, probabil oamenii vad un antreprenor concentrat, implicat in business, care pare ca stie ce face si merge constant inainte.
Insa in spate exista si alta realitate. Acasa sunt tata, iar sunt zile in care, desi sunt fizic prezent langa ei, mental sunt in alta parte – prins in decizii, probleme sau cifre din firma. Ei ma vad ca pe un tata prezent, dar eu stiu ca nu sunt mereu cu adevarat acolo.
Echilibrul despre care se vorbeste atat de mult nu este ceva ce am reusit sa bifez constant, constient, in fiecare zi. Uneori aleg bine, alteori nu.
Ce m-a schimbat insa profund ca om de business este tocmai asta: faptul ca a fi tata te obliga sa fii sincer cu tine. In fata copiilor nu poti juca niciun rol, ei te vad exact asa cum esti.
Eram un copil care facea farse si lua viata mai usor.
Daca ai putea pastra o singura calitate a copilului care ai fost, care ar fi aceea?
Curiozitatea, pentru ca ea m-a format si m-a construit ca antreprenor. Totusi, ce simt ca imi lipseste cel mai mult este umorul. Eram un copil care facea farse si lua viata mai usor. Astazi sunt un om mult mai serios si nu stiu exact cand s-a produs aceasta schimbare, dar uneori mi-as dori sa pot aduce inapoi acea usurinta si joaca de atunci.
Ce ti-ai fi dorit sa auzi mai des cand erai copil?
Mi-as fi dorit sa aud mai des ca pot. Ca este in regula sa visez mare si sa incerc, chiar si atunci cand nu stiu cum se va termina drumul. Dar inteleg astazi ca era o alta realitate, o generatie care mai degraba supravietuia decat era incurajata constant si nu e o critica, ci un context.
Poate tocmai de aceea simt nevoia sa ofer mai departe ceea ce mie mi-a lipsit. Le spun copiilor mei, ori de cate ori am ocazia, ca pot realiza orice isi propun, atata timp cat viseaza cu toata inima, au incredere in ei si nu renunta atunci cand drumul devine greu.
Ce i-ai spune copilului din fotografie?
I-as spune sa nu se grabeasca. Ca adultul care va deveni il priveste cu nostalgie si si-ar dori uneori sa se intoarca la simplitatea pe care el o traieste acum fara sa stie ca e un privilegiu. Si i-as spune ca are tot ce ii trebuie, sa aiba incredere in asta.
Spune-mi povestea TA!
1) Ce voiai sa devii cand erai copil?
2) Ce faci astazi?
3) Ce i-ai spune copilului din fotografie?
Nu uita sa trimiti si o fotografie din copilarie, una din prezent si, optional, un scurt video (max. 40 secunde) in care raspunzi la aceleasi intrebari.
